În fiecare an, în Boston au loc peste 300 de jafuri bancare. Şi un singur cartier, Charlestown, a dat lumii mai mulţi spărgători de bănci şi hoţi de maşini decât oricare alt loc din America. Doug MacRay (interpretat de Ben Affleck) este unul dintre ei. Însă nu e "croit" din aceeaşi stofă ca ceilalţi, deoarece a avut o şansă să-şi schimbe viaţa, să n-o ia pe urmele tatălui său criminal. Cu toate acestea, Doug a ales să devină şeful unei bande de hoţi fără scrupule, a căror mândrie este de a fura fără să fie prinşi. Singura familie a lui Doug este formată din complicii săi în ale hoţiei, iar singurul om pe care îl poate considera aproape ca un frate este Jem (interpretat de Jeremy Renner), în ciuda temperamentului aprig şi comportamentului periculos al acestuia. Situaţia se schimbă, însă, după ultima spargere, când Jem o ia ostatecă pe managera băncii, Claire Keesey (interpretată de Rebecca Hall). Când descoperă că aceasta locuieşte chiar în Charlestown, Jem e cuprins de nervozitate şi vrea neapărat să afle cât de multe ştie Claire despre autorii spargerii. Ştiind de ce e capabil Jem, Doug promite că se ocupă el şi o caută pe Claire, căreia nici nu-i trece prin minte că această întâlnire nu e deloc întâmplătoare şi că fermecătorul străin este unul dintre cei care o terorizase cu câteva zile înainte. Relaţia cu Claire transformându-se într-o pasionată poveste de dragoste, Doug decide să-şi schimbe viaţa şi să plece din oraş. Dar acest lucru se dovedeşte a fi extrem de dificil, întrucât agenţii FBI - conduşi de Frawley (interpretat de Jon Hamm) - sunt pe urmele sale, iar Jem îi pune la îndoială loialitatea. Doug realizează că nu va fi uşor să scape şi că acţiunile sale o pot pune în pericol pe Claire. Prin urmare, el nu mai are de ales decât între două lucruri: să-şi trădeze prietenii sau s-o piardă pe femeia pe care o iubeşte. Warner Bros. Pictures, în asociere cu Legendary Pictures, prezintă filmul The Town / Oraşul, o producţie GK Films şi Thunder Road Film, în regia lui Ben Affleck, un thriller dramatic despre hoţi şi poliţişti, prietenie şi trădare, iubire şi speranţă şi fuga de un trecut care nu lasă nicio şansă viitorului. Scenariul este realizat de Peter Craig, Ben Affleck şi Aaron Stockard, după romanul Prince of Thieves al lui Chuck Hogan. Producătorii filmului sunt Graham King şi Basil Iwanyk, iar producători executivi Thomas Tull, Jon Jashni, William Fay şi David Crockett. Imaginea este semnată de Robert Elswit, scenografia de Sharon Seymour, iar montajul de Dylan Tichenor. Costumele sunt create de Susan Matheson, iar coloana sonoră este compusă de Harry Gregson-Williams şi David Buckley. Din distribuţie mai fac parte: Blake Lively, Titus Welliver, Pete Postlethwaite şi Chris Cooper .
Jami şi iubitul ei Corey, doi liceeni din Texarcana, se refugiază pentru un moment de intimitate într-o zonă izolată de la marginea împădurită a oraşului. La scurt timp după ce parchează, sunt atacaţi de un bărbat mascat care îl ucide pe băiat, în timp ce fata reuşeşte să scape cu viaţă. Însă acesta e doar începutul unei serii de crime ce va îngrozi oraşul în următoarele zile. Criminalul, care-şi spune Fantoma, recreează seria crimelor petrecute în 1976 în oraşul lor, al căror făptaş nu a fost niciodată găsit. Cu prea puţine indicii, poliţia e neputincioasă în faţa valului de crime. Singura care ar putea face lumină atât în privinţa ororilor din 1976, cât şi a celor ce au loc în prezent, e însăşi Jami. Lung-metrajul este sequelul filmului omonim din 1976 şi reprezintă totodată debutul regizoral al lui Alfonso Gomez-Rejon.
“Dacă un om are suficientă credinţă, el poate face orice”, îi spunea un mester sărac fiului său. “Un om îşi poate schimba destinul”. Însă în Europa secolului al 14-lea, norocul nu şi-l face omul - el îi este predestinat. Pentru William, de origine modestă, fiul unui meşter de acoperişuri din stuf, i se pare imposibil să-şi ducă vreodată la bun sfârşit visul prostesc din copilărie de a deveni într-o zi cavaler. În aceste vremuri, să avansezi pe scara socială nu este un lucru comun. Norocul nu ţi se schimbă peste noapte. Oamenii mor în aceeaşi condiţie socială în care s-au născut. Este o lege a firii. Însă într-o zi, la un turnir medieval, unde cavalerii se năpustesc călare unul asupra celuilalt în proba de îndemânare şi rezistenţă, pe fundalul sonor al piesei formaţiei Queen "We Will Rock You" care stabileste ritmul cu versurile sale profetice, "gonna be a big man some day" (într-o zi voi deveni cineva), destinul îi oferă ocazia lui William, cel fără de blazon, să intre în luptă. Cu mult timp în urmă, el îşi schimbase identitatea, apărând drept un nobil cu alură de superstar, Ulrich von Liechtenstein of Gelderland, pe fundalul sonor al tropotelor de copite, ovaţiilor asurzitoare ale mulţimii si a muzicii pop. Nou botezatul Sir Ulrich este transformat curând într-un fel de Michael Jordan al turnirelor medievale, de vedetă a unui Super Bowl de secol 14 sau de câstigător al medaliei de aur la Olimpiada de turnire. El este un cavaler - chiar dacă în privinţa îndemânării si nu a numelui - care luptă în turnir pentru mândrie, putere si prestigiu. El a reuşit să-şi schimbe destinul. Legenda plină de culoare "Povestea unui cavaler" este rodul imaginaţiei scenaristului-regizor BRIAN HELGELAND (L.A. Confidential, Payback - După faptă şi răsplată). Filmul este o producţie ESCAPE ARTISTS/FINESTKIND, produs de TIM VAN RELLIM (Invisible Circus, K-2) şi TODD BLACK (Fire In The Sky, Wrestling Ernest Hemingway). Din distribuţia internaţională mai fac parte actorii RUFUS SEWELL, SHANNYN SOSSAMON, LAURA FRASER, BERENICE BEJO, CHRISTOPHER CAZENOVE şi JAMES PUREFOY. Printre realizatorii acestui film se numără directorul de imagine RICHARD GREATREX, BSC, scenograful nominalizat la Oscar TONY BURROUGH şi creatoarea costumelor şi armurilor CAROLINE HARRIS, toţi din Anglia. Din S.U.A. vin monteurul KEVIN STITT şi compozitorul CARTER BURWELL. Echipa tehnică internaţională este alcătuită dintr-o serie de persoane venite din Anglia, Cehia, S.U.A., Italia, Germania, Irlanda şi Ungaria. PARTEA 1 PARTEA 2
Jurnalul străzii este un film biografic,crima,drama 2007 american.Atunci cand regizorul Richard LaGravenese aduce in prim plan proiectul „The Freedom Writer’s Diaries: How a Teacher and 150 Teens Used Writing to Change Themselves and the World Around Them”, scris de profesoara Gruwell, impreuna cu elevii ei. Ceea ce incep sa scrie elevii „periculosi”este o odisee impotriva ignorantei, a neintelegerii si a fortelor negative din propriile vieti, ce le va deschide ochii si-i va invata sa devina eroii propriilor vieti.
Jesse James (BRAD PITT) este unul dintre cele mai faimoase personaje ale Americii. Despre legendarul gangster s-au scris nenumarate carti fascinante, in care imaginea lui era idealizata, iar faptele erau prezentate ca o adevarata bravura. Cele mai multe insa nu aveau nicio legatura cu adevarul. Pentru cei pe care i-a jefuit si terorizat si pentru familiile celor pe care i-a ucis, el era un criminal, dar pentru ziarele de senzatie si pentru romanele de aventuri, care povesteau ispravile bandei lui James din anii 1870, Jesse reprezenta un subiect de groaza si admiratie. El era un fel de Robin Hood, spuneau ei, care ataca numai bancile, sau pe proprietarii cailor ferate, care-i exploatau pe bietii fermieri. El imbratisase o cauza tragica pentru ca era un soldat confederat, care fusese ranit si nedreptatit si care acum se razbuna pe Uniunea care-i distrusese viata. Mai mult, pentru o populatie urbana, cu o viata indestulata dar plictisitoare, el reprezenta ultimul luptator, un simbol al libertatii si al spiritului american, un rebel carismatic care dispretuia legea si traia numai dupa reguli proprii... o legenda, in toate privintele. Cel mai fanatic admirator al sau era Robert Ford (CASEY AFFLECK), un tanar idealist si ambitios, care isi devotase intreaga viata telului de a ajunge alaturi de marele sau idol. Nimeni nu si-a putut imagina ca istoria il va eticheta ca fiind "lasul nenorocit" care l-a impuscat pe Jesse pe la spate. Dar cine era Jesse James de fapt, dincolo de tot folclorul care a circulat si stirile de ziar care s-au referit la el? si cine era Robert Ford, baiatul de 19 ani, care a fost capabil sa-l doboare pe acest fantastic personaj, pe care autoritatile din 10 state au incercat sa-l prinda si nu au reusit? Cum au devenit ei prieteni si ce s-a intamplat in orele si zilele care au precedat asasinatul, care a pus capat vietii unuia, aruncand anatema asupra celuilalt? De fapt, nu vom sti adevarul niciodata. Bazata pe romanul lui Ron Hansen, ecranizarea "Asasinarii lui Jesse James de catre lasul Robert Ford" pune sub lupa viata privata a celui mai cunoscut bandit al Americii si a incredibilului sau asasin, pentru a oferi o noua perspectiva asupra acestei legende si pentru a lansa intrebarea in legatura cu ce s-a intamplat in lunile ce au precedat teribila crima. Anul in care se petrece actiunea este anul 1881, cand Jesse avea 34 de ani. In timp ce-si planuieste noua lovitura, el continua sa poarte razboiul impotriva dusmanilor sai, care incearca sa obtina banii de recompensa si gloria de a-l fi capturat. Dar cea mai mare amenintare ar putea veni chiar din partea celor pe care se bazeaza cel mai mult. Warner Bros. Pictures prezinta, in asociere cu Virtual Studios, o productie Scott Free /Plan B Entertainment: "Asasinarea lui Jesse James de catre lasul Robert Ford", avandu-i in distributie pe Brad Pitt, Casey Affleck, Sam Shepard, Mary-Louise Parker, Paul Schneider, Jeremy Renner, Zooey Deschanel si Sam Rockwell. Scris si regizat de Andrew Dominik si bazat pe romanul lui Ron Hansen, filmul a fost produs de Brad Pitt, Dede Gardner, Ridley Scott, Jules Daly si David Valdes. Brad Grey, Tony Scott, Lisa Ellzey si Benjamin Waisbren au asigurat scenografia. Echipa de realizatori ii mai include pe Roger Deakins - imaginea, Dylan Tichenor si Curtiss Clayton - montajul, si Patricia Norris - costumele. Muzica a fost compusa de Nick Cave si Warren Ellis. "Asasinarea lui Jesse James de catre lasul Robert Ford" va fi distribuit de Warner Bros. Pictures, o companie Warner Bros. Entertainment. Coloana sonora a fost asigurata de Mute Records Limited.
